Buchmesse Leipzig 2018, patru zile de cultură în oraşul expoziţiilor

Două târguri de carte dau ora exactă pe piaţa germană, una dintre cele mai importante din Europa: cele din Leipzig şi Frankfurt, programate „simetric” – în martie, respectiv octombrie. Oraş în care şi cultura, şi expoziţiile sunt la ele acasă, Leipzig a deschis larg porţile – între 15 şi 18 martie – pentru amatorii de lectură, veniţi ca de obicei în număr mare, cu sutele de mii, la complexul din nordul oraşului, atraşi de literatura germană, dar şi de cea străină. Anul acesta, invitat de onoare a fost România, care şi-a onorat statutul de Schwerpunktland printr-un contingent important de oameni de cultură şi peste 40 de titluri proaspăt traduse în limba lui Goethe.

Deşi Buchmesse are propria „ieşire” la autostradă, în fiecare zi s-au creat ambuteiaje, astfel că şoferii au fost rugaţi să folosească şi celălalt „Ausfahrt” de pe A14. Parcările au fost arhipline: zeci de mii de automobile şi sute de autocare – multe aducând grupuri de elevi – s-au aşezat „nemţeşte” la coadă. Mai ales sâmbătă, când intrarea a fost liberă pentru toţi copiii până la 12 ani, ziua de târg desfăşurată fiind sub semnul familiei. Iar când asfaltul s-a ocupat complet, maşinile au fost trimise pe iarbă. Mai bine zis pe zăpada proaspăt căzută, căci iarna a ţinut să fie şi ea prezentă în Leipzig, cu ninsoarea şi viscolul aferente. În cele patru zile s-au succedat toate cele patru anotimpuri, s-ar putea spune, iar organizatorii chiar au glumit pe reţelele de socializare: „Bine aţi venit la Târgul de Crăciun… ăăă… la Târgul de Carte”. În paranteză fie spus, piaţa deschisă cu ocazia sărbătorilor de iarnă se numără şi ea printre cele mai vizitate din landul Saxonia şi din Germania în general.

Cinci hale imense, plus una centrală şi o alta destinată strict primirii vizitatorilor, au constituit labirintul în care iubitorii de carte au căutat perlele ascunse… printre rafturi: beletristică, poezie, cărţi de specialitate, volume de grafică, ba chiar şi volume vechi, aduse de câteva anticariate. Şi asta deoarece „Leipzig liest”, „Leipzig citeşte”, după cum a sunat motto-ul întregii manifestări. Oamenii au plecat cu plase pline de cărţi. Printre puţinele volume care se împărţeau gratuit, dar pe care lumea oricum nu prea voia să le ia, refuzând politicos, erau cărţile religioase.

Pe lângă cafenelele literare numite chiar aşa şi la care participanţii au putut savura o prăjitură însoţită de o cafea sau un ceai cald, au existat foarte multe spaţii gen Imbiss, braserii, restaurante, tonete cu mâncare, băuturi, dulciuri sau îngheţată. Una dintre hale a fost dedicată exclusiv pasionaţilor de cosplay, găzduind pentru al cincilea an la rând Manga-Comic-Con. Personajele costumate, machiate şi coafate aidoma celor din desenele animate japoneze s-au răspândit la rându-le printre pasionaţii de lectură, pentru că – în Germania – şi samuraii, elfii, pokemonii şi prinţesele citesc. Muzica a răsunat şi ea – poate puţin cam tare, ar spune sunetiştii posturilor TV din Glashalle -, interpretată fiind de un numeros cor care a oferit un concert ad-hoc chiar pe una dintre scările largi ale halei centrale.

Toate drumurile au dus – prin lungile coridoare de sticlă dintre pavilioane – către Glashalle, unde lumina naturală se combina cu cea a reflectoarelor. Căci majoritatea standurilor de aici au fost rezervate posturilor radio-TV locale şi centrale, care şi-au instalat studiourile la cele două niveluri ale halei. Printre acestea, ZDF şi a sa celebră „canapea albastră”, pe care de-a lungul anilor au fost invitaţi să se aşeze nume mari ale literaturii, inclusiv o serie de laureaţi ai Premiului Nobel. Printre cei care au avut anul acesta onoarea de a se aşeza pe „das blaue Sofa” s-a numărat şi scriitoarea Gabriela Adameşteanu, al cărei roman – „Întâlnirea” / „Begegnung” – a beneficiat de o suită de evenimente de prezentare. După cel de joi, în care a dialogat cu jurnalistul şi criticul literar Jörg Plath, autoarea a fost duminică oaspetele standului Arte, unde partener de dialog i-a fost Georg Aescht, nimeni altul decât traducătorul volumului apărut la editura Wieser pe 10 martie. Tot joi, dar pe seară, în Cafe Puschkin, Gabriela Adameşteanu şi Florin Lăzărescu – autorul romanului „Amorţire” / „Seelenstarre” – şi-au prezentat cărţile în atmosfera relaxată, de cafenea.

Scriitoarea română a fost printre cele mai solicitate, figurând de nu mai puţin de opt ori în programul Târgului, participând la dezbateri – precum „Patrie, străinătate, patrie străină”, pe tema revenită în actualitate a migraţiei est-europenilor către Vest – şi la evenimente-lectură, dedicate antologiei de proză contemporană „Viaţa ca un blat de tort”. Născută în Târgu Ocna, dar mutată în Capitală încă din 1960, Gabriela Adameşteanu ar putea spune că „Bucureştiul are forma creierului meu”, la fel ca şi ceilalţi autori invitaţi la dezbaterea cu acest titlu, desfăşurată sâmbătă. Şi din nou lectură, tot sâmbătă, dar pe seară, la Schauspielhaus, alături de un important număr de romancieri şi poeţi români.

Bucureştean prin naştere, Mircea Cărtărescu a vorbit la rându-i despre influenţa Capitalei asupra scrierilor sale, însă a încercat să răspundă şi la întrebarea „Mai are cultura vreun sens?”, într-un dialog cu Navid Kermani. Scriitorul român, care în 2015 a primit, chiar în Leipzig, Premiul de carte pentru înţelegere europeană, este bine cunoscut publicului din metropola culturală din Sachsen, astfel că la evenimentul de sâmbătă standul Forumului OstSüdOst a fost arhiplin. Iar cultura rezistă – a fost răspunsul – deşi în România se impun, prin vehemenţa lor, diverse „grupări iliberale” precum Coaliţia pentru Familie. „#Rezist” scria şi pe insigna galbenă, de forma şi culoarea celor purtate de organizatorii secţiunii româneşti. Iar Mircea Cărtărescu nu a fost singur în demersul său de promovare a sloganului societăţii civile: soţia sa, scriitoarea Ioana Nicolaie, şi o serie de alţi autori au purtat emblema cu pricina pe toată durata Buchmesse.

Tot despre o radiografie a societăţii româneşti contemporane, cu zbaterile ei între Est şi Vest, a fost vorba şi vineri la Forum OstSüdOst. Deşi iniţial fusese anunţat Andrei Pleşu drept principal invitat, filosoful şi eseistul a absentat, „motivat” medical. În absenţa sa, locul i-a revenit lui Andrei Cornea, profesor şi istoric al artei, care a încercat nu numai să plaseze “România în Europa: la Vest de Răsărit sau în Estul Occidentului”, ci şi să descrie o societate şi o clasă politică, cea românească, afectată de corupţie la toate nivelurile.

Standul României, „codificat” E501 pe harta Halei 4, a fost un colţ de Românie culturală. Şi nu atât la propriu, fiind amplasat chiar în capătul pavilionului, ci şi la figurat, prin numeroasele volume, în română, germană şi engleză, expuse pe etajere şi pe bancheta în semicerc ce înconjura spaţiul destinat dezbaterilor. După deschiderea oficială, de joi, la ora 11, a urmat inaugurarea unei expoziţii de fotografii emoţionante, ce urmăreau destinul – puţin cunoscut azi – al etnicilor germani deportaţi în Rusia. „Mereu această speranță” a reîntoarcerii acasă i-a însoţit, iar acesta a fost şi titlul colajului de imagini realizate de fotograful luxemburghez Marc Schroeder. Emil Hurezeanu s-a aflat la Târgul de carte din Leipzig în dubla ipostază de ambasador al României în Germania şi de ambasador cultural, prezentându-şi joi volumul de versuri “Lecţia de anatomie” şi fiind invitat în aceeaşi zi la prezentarea cărţii Leipzig-Bucureşti-Lipscani.

Emigrat din România încă din 1986, Norman Manea este unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori din diaspora. Cei „30 de ani de exil” au fost rememoraţi în cartea prezentată în cadrul evenimentului cu acest nume, în timp ce volumul „Vizuina” / „Die Höhle” a fost pretextul unei interesante seri la Centrul Cultural Evreiesc. Aceeaşi Ariowitsch-Haus, inclusă între numeroasele spaţii care au găzduit numeroase manifestări sub egida Leipziger Buchmesse, l-a avut printre invitaţi pe profesorul Andrei Oişteanu, autorul cunoscutului volum „Imaginea evreului în cultura română”, tradus deja în germană, franceză, maghiară, o ediţie italiană fiind aşteptată să apară în acest an. După expunerea cu tema “Reprezentări ale imaginii evreului. Stereotipuri româneşti şi central-est-europene ale antisemitismului”, etnologul şi antropologul a comentat una dintre perioadele tulburi ale României anilor ’40, aşa-numiţii „Anii huliganilor”, o dezbatere ce a pornit de la romanul „America de peste pogrom”, semnat de Cătălin Mihuleac.

Curios lucru, deţinătoarea Premiului Nobel pentru Literatură în 2009, Herta Müller, a avut la Buchmesse Leipzig o singură apariţie, şi aceea nu a fost la standul României şi nici în altul dintre cele cinci pavilioane ale Târgului de Carte. Evenimentul la care a participat, intitulat “Graniţa-n raniţă”, un moment poetic-muzical cu Ada Milea, a avut loc la Schaubühne Lindenfels. Una dintre cele mai spumoase apariţii la Buchmesse a avut-o, în schimb, Nora Iuga. S-a alintat şi s-a contrat deopotrivă cu traducătorul Ernest Wichner, discutând despre viaţa sa dedicată poeziei. “Capricii periculoase: în autobuzul cu cocoșați, călătoria la Plovdiv a fost amânată” a fost titlul format din parafrazarea a trei volume ale poetei şi prozatoarei române. Călătoria la Plovdiv poate da, dar cea către Leipzig nu putea fi amânată, chiar dacă – originală ca întotdeauna – Nora Iuga a optat pentru tren. Într-o limbă germană marcată doar de vreo două-trei lapsusuri pe parcursul unei întregi ore – explicabile pentru cineva a cărui “meserie” este cea de a găsi cuvântul care îşi are locul cel mai bine în context -, scriitoarea a vorbit cu nostalgie şi umor, dar şi o emoţie subtil mascată, despre o viaţă şi o operă cu adevărat remarcabile.

Poeta Ana Blandiana a figurat la rându-i printre invitaţii câtorva evenimente, de la seara de poezie “Lumea privită printr-un vers”, de vineri, din KUB Galerie şi lectura publică de sâmbătă, desfăşurată în “Museum in den Runden Ecke”, până la cele două manifestări din spaţiul expoziţional propriu-zis: lansarea propriului volum de versuri “Biserici închise” / “Geschlossene Kirchen” şi un remember Banu Rădulescu, doctor în medicină, poet, dar şi fost deţinut politic, fondator al publicaţiei Memoria – revista gândirii arestate.

Cum se vede România prin ochii autorilor germani? Când genuri precum cel poliţist le oferă libertatea fantezieis, piese răzleţe de puzzle pot fi îmbinate după bunul plac: “copoiul” cinstit, în prag de pensie, reprezentantul unei generaţii pe cale de dispariţie, mai tânărul său coleg, atins deja de “virusul” corupţiei, ambii plasaţi un peisaj perceput de cititorul german drept ceva exotic, dar şi cu un dram de autentic românesc – reţetă folosită şi de Oliver Bottini în “Der Tod in den stillen Winkeln des Lebens”, roman apărut în decembrie anul trecut şi deja laureat al Deutsche Krimipreis 2018. Despre călătoria sa în România, scriitorul a vorbit la standul Arte.

Scriitorii români participanţi s-au declarat mulţumiţi de standul României şi de prezentarea acestuia. Impresia pe care însă a lăsat-o multor germani e aceea că, deşi “Schwerpunktland” – calitate pe care a deţinut-o din nou după 20 de ani, locul în sine nu a fost un punct destul de vizibil pe harta Târgului. Standul propriu-zis a fost unul rotund, limitat, uneori rămânând cu multe locuri goale, deseori fiind însă neîncăpător. Doar trei panouri galbene cu inscripţii albastru deschis au compus numele României despărţit în trei părţi. Alte ţări, precum Franţa, Elveţia, Cehia, Slovacia, Portugalia, au ales o prezentare cu impact vizual imediat: steagul ţării, foarte mare, agăţat deasupra spaţiului respectiv. Poate dacă ar fi avut şi România un steag, ar fi ştiut mai multă lume unde se află şi ce se întâmplă acolo.

Libris a fost cea care a adus la vânzare cărţi în limba română, apărute la mai toate marile edituri. Potrivit reprezentanţilor acesteia, printre cei mai vânduţi autori români s-au numărat Mircea Cărtărescu, Cătălin Mihuleac, Gabriela Adameşteanu şi Nora Iuga. Unii cumpărători au cerut recomandări detaliate, de exemplu cineva a dorit să i se recomande o carte scrisă de o autoare tânără, contemporană. Deşi au fost prezente pe rafturi volumele marilor clasici – de la Eminescu la Arghezi şi Blaga, cele mai căutate cărţi au fost cele ale scriitorilor contemporani. De altfel, o lungă serie de autori au fost prezenţi la diverse întâlniri şi dezbateri: Bogdan Coşa, Lavinia Branişte, Varujan Vosganian, Rodica Drăghincescu, Ioana Nicolae, Radu Găvan, Doina Ruşti, Ruxandra Hurezean.

De asemenea, un mare merit al promovării evenimentelor româneşti l-au avut gazdele întâlnirilor. Georg Aescht – critic literar, publicist, scriitor de limba germană şi traducător originar din România – a fost printre cei mai solicitaţi, atât ca moderator, cât şi ca interpret. În postura de moderator s-a aflat şi Jan Cornelius, scriitor, traducător, dramaturg născut în Reşiţa, dar stabilit la Düsseldorf încă din 1977. Au fost invitaţi, ca interpreţi la cele mai multe dintre evenimente, Sorin Georgescu sau Alexandru Sterescu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.