Zece destinaţii europene de top. Budapesta

00 Budapest deschidere

„Perla de pe Dunăre”. „Mireasa Dunării”. „Parisul de Est”. „Oraşul Băilor”. Toate acestea la un loc, dar şi mai mult decât atât: Budapesta înseamnă istorie, cultură, dar şi o metropolă din inima Europei. Buda, Pesta şi Obuda, unite doar de vreun secol şi jumătate, îşi păstrează vechiul farmec. Iar Dunărea este, pentru toţi îndrăgostiţii, veşnic albastră.

01 Budapesta Pod lanturi

Şi totuşi, primul pod permanent dintre cele Buda şi Pesta este Széchenyi lánchíd, mai cunoscut însă sub numele de Podul cu Lanţuri. Minune a ingineriei la momentul realizării sale, el a înlocuit construcţiile improvizate ce permiteau anterior traversarea Dunării. Pe lângă rolul economic şi social, podul a devenit şi un simbol al progresului şi o punte între Est şi Vest. Structura a fost proiectată de inginerul englez W.T. Clark, fiind o versiune la scară mai mare a Podului Marlow de peste Tamisa. Podul cu Lanţuri a fost deschis în 1849, iar după ce a fost avariat în asediul Budapestei, în al doilea război mondial, a fost reconstruit şi redeschis în 1949.

02 Budapesta Buda Castle

La capătul vestic al Podului cu Lanţuri, strada străbate, pe dedesubt, dealul pe care se înalţă Castelul Buda. Istorica fortificaţie a regilor ungari, ce datează din secolul XIV, face parte din sistemul de apărare creat după invazia tătară. Carol Robert de Anjou şi, ulterior, Ludovic I au extins cetatea, devenită reşedinţă regală, dar cea mai mare înflorire s-a înregistrat în timpul lui Matia Corvin. Oraşul a fost cucerit de turci, care l-au stăpânit vreme de 160 de ani. După alungarea otomanilor, castelul a fost renovat pentru a remedia pagubele produse de tirurile de artilerie. O măsură similară s-a impus după asediul Budapestei, când fortificaţia a fost ultimul bastion al forţelor Axei.

03 Budapesta funicular

Luptele grele din al doilea război mondial au afectat şi funicularul care urcă Dealul Castelului. Budavári Sikló fusese dat în funcţiune în 1870, fiind la acea vreme al doilea din Europa, după cel din Lyon. Funicularul, care îşi poartă călătorii de-a lungul unui traseu cu o lungime de 95 de metri, a fost redeschis abia în 1986. Pe deasupra liniei trec două pasarele, construite în 1983, fiind refăcute după designul podurilor pietonale aflate pe aceleaşi poziţii între 1870 şi 1900. Staţia de plecare înspre castel este situată în imediata apropiere a intrării în tunelul rutier ce străbate dealul.

Principalul muzeu găzduit de Castelul Buda este Galeria Naţională Maghiară. Exponatele acoperă o gamă largă de stiluri artistice – de la Renaştere şi gotic la baroc, inclusiv o colecţie de altare de lemn din secolul XV. Galeriile ocupă cele trei sectoare principale ale palatului, iar traseul turistic se desfăşoară pe cele patru niveluri ale clădirilor. Muzeul deschis în 1957 conţine o secţiune de sculpturi medievale şi renascentiste, tablouri, fotografii şi sculpturi din secolele XIX-XX, plus o colecţie de artă contemporană.

05 Budapesta Podul libertatii

Deşi diferă prin structură de Széchenyi, la realizarea Szabadság híd s-a avut în vedere tot modelul podurilor cu lanţuri, în vogă în perioada respectivă. Realizat după planurile lui János Feketeházy între 1894 şi 1896, Podul Ferenc József (denumit ulterior al Libertăţii) a purtat numele împăratului amintit, care de altfel a şi asistat la inaugurare şi, mai mult, a înfipt un ultim nit, de argint, în structura de fier. Afectat de traficul auto, podul se preconizează că va deveni în curând unul destinat strict pietonilor.

06 Budapesta Great Market Hall

La fiecare capăt al Podului Libertăţii, vizitatorul găseşte câte un obiectiv turistic. În vechea Pesta, nu departe de renumita stradă a shopping-ului, Vaci utca, se află Piaţa Centrală, cel mai mare şi mai vechi spaţiu comercial acoperit al oraşului. Înăuntru, la tarabele de pe cele trei etaje, producătorii vând şi astăzi carne, dulciuri, arome, vinuri şi caviar. Construcţia cu faţadă în stil neogotic a fost inaugurată în 1897 şi renovată în anii ’90, când au fost înlăturate şi ultimele daune provocate de cele două războaie mondiale. Acoperişul este ornat cu ţigle colorate, produse în Pecs. La celebra fabrică Zsolnay au fost create ţigle pentru multe obiective din capitala Ungariei, precum Parlamentul, Institutul Geologic, Muzeul de Arte Aplicate etc.

07 Budapesta Gellert

În Buda, Szabadság híd se termină la poalele Dealului Gellért, cunoscut pentru Citadella din vârf, dar şi pentru Grota Sf. Gerard. În timpul marii rebeliuni păgâne din 1046, episcopul după numele căruia a fost botezat dealul a fost pus într-un butoi şi rostogolit până în vale, găsindu-şi astfel sfârşitul. Fortăreaţa din vârf a fost construită după revoluţia din 1848, însă poziţia strategică a jucat un rol important şi în al doilea război mondial, dar şi în revolta din 1956, când de aici au tras tancurile sovietice asupra oraşului. Din 1987, zona face parte din Patrimoniul UNESCO.

08 Budapesta Pestera Gellert

Dealul e străbătut de o reţea de grote, cea mai vizitată dintre ele fiind Biserica din Stâncă. Vechea peşteră, săpată de apă, a fost prelungită cu o cavitate creată artificial. Până în 1951, lăcaşul de cult a fost loc de pelerinaj pentru credincioşi, dar şi – alături de religia însăşi – un simbol al rezistenţei în faţa comunismului. Regimul impus de la Moscova a închis-o în cele din urmă, iar călugării au fost condamnaţi la pedepse grele. Căderea Cortinei de Fier a readus Biserica Sf. Gellért în circuit, atât în cel religios, cât şi în cel turistic.

09 Budapesta Statuia Libertatii

Statuia Libertăţii, din vârful dealului, a fost ridicată în 1947 şi marchează cucerirea Budapestei de către Armata Roşie în al doilea război mondial. Statuia de 14 metri se află pe un piedestal de 26 de metri, iar la bază au rămas două dintre cele patru statui care completau grupul iniţial. Iniţial, monumentul fusese proiectat pentru memorialul lui Istvan, fiul cel mare al lui Miklos Horthy. Sovieticii s-au mulţumit să înlocuiască, în proiectul original, copilul cu o frunză de palmier şi să adauge pe postament o inscripţie în rusă şi maghiară, dedicată „eroilor sovietici eliberatori”. După căderea comunismului, inscripţia a fost modificată, pentru a-i comemora pe cei care s-au sacrificat „pentru libertatea Ungariei”.

10 Budapesta BME

Universitatea de Tehnologie şi Economie din Budapesta este considerată cel mai vechi institut de tehnologie din lume care are rang şi structură universitare. De altfel, mulţi membri ai personalului didactic au venit în 1735 din Selmecbánya (în prezent în Slovacia), de la primul institut de tehnologie din lume. Până în 1860 limba de predare a fost latina. În sediul actual, aflat în apropiere de Dealul Gellért, s-a transferat în 1910. În perioada interbelică a jucat un rol important în procesul de industrializare, pregătind ingineri şi economişti. Studenţii au avut o contribuţie semnificativă în declanşarea revoltelor din 1956, împotriva regimului impus de sovietici după al doilea război mondial.

Tot în Buda este localizat şi celebrul Bastion al Pescarilor. Terasa în stil neogotic şi neoromanic este decorată cu şapte turnuri, după numărul triburilor maghiare care s-au aşezat în Câmpia Panonică. Cât timp breasla pescarilor a fost responsabilă cu fortificaţiile din această parte a oraşului, aceasta a dat numele renumitei construcţii albe, proiectate de Frigyes Schulek şi finalizate în 1902. De restaurarea din 1947-48, după încheierea celui de-al doilea război mondial, s-a ocupat fiul acestuia, János. Terasa e dominată de statuia ecvestră a regelui Ştefan I al Ungariei.

12 Budapesta Matyas

Imediat în apropiere se află Biserica Mátyás, acolo unde regele Matia Corvin şi-a celebrat nunta, eveniment care a generat şi numele sub sub care e cunoscut lăcaşul de cult. Potrivit tradiţiei, pe acest loc ar fi fost ridicată, în 1015, o biserică în stil romanic, distrusă de mongoli în 1241. Clădirea actuală, în stil gotic, datează din secolul XIV, şi a găzduit de-a lungul timpului evenimentele religioase din familia regală, inclusiv ceremoniile de încoronare, ultima fiind cea a lui Carol IV (1916). În timpul dominaţiei otomane (1541-1686), lăcaşul a fost convertit în moschee. Se spune că apariţia unei statui a Mariei din spatele unui zid prăbuşit i-a demoralizat într-atât pe turci încât în aceeaşi zi fortificaţiile au fost recucerite de creştini.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Biserica Mátyás, Bastionul Pescarilor, clădirea Parlamentului, Podul cu Lanţuri, alte obiective turistice ale oraşului, dar şi Prinţesa Sissi ori figuri din lumea basmului sunt realizate din marţipan şi găzduite de un muzeu în toată puterea cuvântului. Vitrinele de sticlă protejează exponatele din Muzeul Marţipanului atât de variaţiile de temperatură, cât şi de tentaţia vizitatorilor de a savura – la propriu – lucrările. Dacă statuia prinţesei are 55 de kilograme, uriaşul tort de nuntă din vitrină cântăreşte aproape de cinci ori mai mult. Personajele fraţilor Grimm fac casă bună cu o parte a celor 101 dalmaţieni, dar şi cu personajele din Harry Potter.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Clădirea Parlamentului – cea reală, de data aceasta – se află pe celălalt mal al Dunării, nu foarte departe de miniatura sa. Una dintre cele mai vechi clădiri legislative din Europa, construcţia a fost inaugurată încâ înainte de a fi gata, printr-o şedinţă a guvernului maghiar ce a marcat aniversarea unui mileniu de la aşezarea ungurilor în Câmpia Panoniei (8 iunie 1896). În stil neogotic, are o faţadă simetrică şi o cupolă centrală. Deşi faţada principală se află pe malul Dunării, intrarea propriu-zisă este pe latura opusă, în Piaţa Lajos Kossuth. Coroana regelui Ştefan, care de altfel este reprezentată în stema Ungariei, a fost expusă în holul central din anul 2000.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Aniversarea celor 1000 de ani a fost marcată şi de începerea lucrărilor la Monumentul Mileniului. Cele două colonade semicirculare încadrează o columnă de 45 de metri înălţime, în vârful căreia se află o statuie a Arhanghelului Gabriel. La bază sunt statuile celor şapte căpetenii maghiare, tot în număr de şapte fiind şi conducătorii ungari reprezentaţi pe fiecare dintre cele două colonade, de la Ştefan I la Lajos Kossuth. Sub fiecare dintre statui, un basorelief aminteşte câte un eveniment memorabil din viaţa acestora.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Tot în 1896 a fost demarată şi construcţia Castelului Vajdahunyad, copie a cetăţii Corvineştilor, din Hunedoara. Alături de acesta, Parcul Oraşului conţine şi alte replici ale unor clădiri emblematice din Regatul medieval al Ungariei, realizate după stiluri arhitecturale diverse: romanic, gotic, renascentist sau baroc. Vajdahunyad vára a fost iniţial o construcţie temporară, din carton şi lemn, dar ulterior a fost reconstruit din piatră şi cărămidă. În prezent, în interior funcţionează Muzeul Agricol. În curtea castelului poate fi admirată o statuie a autorului Gesta Hungarorum, iar nu departe de aceasta, una a lui Bela Lugosi.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Parcul Oraşului găzduieşte şi una dintre cele mai vechi grădini zoologice din lume, deschisă în 1866. Zonei destinate animalelor i-a fost adăugată în 1912 şi o grădină botanică. Cele două războaie mondiale au adus o serie de dificultăţi, la finalul asediului Budapestei mai fiind în viaţă doar 15 exemplare dintre cele 2000. Pasiunea directorilor din perioada postbelică a făcut din nou din parcul zoologic maghiar una dintre cele mai moderne din Europa, printre succese numărându-se naşterea primului rinocer conceput pe cale artificială. Anul viitor, Grădina Zoologică şi Botanică va celebra a 150-a aniversare.

18 Budapesta Promenada printesa

Între Podul Elisabeta şi cel cu Lanţuri se întinde Promenada Dunării, traseu căutat de turişti nu numai pentru linişte şi răcoare în zilele de vară, ci şi pentru restaurantele şi hotelurile aflate aici, dar mai ales pentru panorama asupra Dealului Castelului. Sala de concerte Vigado, a doua ca mărime din Budapesta, dar şi cluburile amenajate pe vaporaşele ancorate pe Dunăre se fac la fel de uşor remarcate. Privirile sunt atrase, de asemenea, de Mica Prinţesă – statuia ce decorează gardul de metal a fost inspirată de fiica sculptorului László Marton şi o înfăţişează pe fetiţa de şase ani jucându-se de-a prinţesa, cu un halat pe post de mantie şi o coroană din hârtie de ziar.

19 Budapesta A38

Dintre navele transformate în club, poate cea mai cunoscută este A 38. Fosta ambarcaţiune, construită în 1968 şi folosită de Ucraina pentru transportul pietrei, Artemovszk 38 îşi trăieşte o nouă viaţă în Budapesta, în apropiere de Podul Petöfi. Din 2003 a găzduit numeroase concerte de jazz, muzică electronică, rock etc., dar şi festivaluri de film studenţesc sau lansări de carte. O iniţiativă 100% privată, A 38 finanţează organizarea evenimentelor culturale din încasările obţinute de restaurant şi baruri.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Insulele aflate pe Dunăre – Margareta şi Óbuda – sunt alte două puncte de atracţie. Prima găzduieşte, printre altele, băi termale în aer liber, o mică grădină japoneză, iar faptul că vehiculele motorizate (cu excepţia celor ale poliţiei) sunt interzise o transformă într-o oază de aer curat. Podul Arpad taie atât capătul nordic al Insulei Margareta, cât şi pe cel sudic al Óbuda. Dacă prima oferă mai multe posibilităţi de relaxare, cea de-a doua este cunoscută mai ales pentru deja renumitul festival Sziget, care se desfăşoară în fiecare an în luna august.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s