Albumul vieţii – Wildhoney, Tiamat 1994

1_trupa

Un text recent al lui Mihai Coro Caraveţeanu m-a inspirat să scriu despre „Albumul vieţii”, mai ales că este acelaşi: „Wildhoney”, Tiamat 1994. (English version here)

Începutul seamănă oarecum, în materie de pretenţii şi de underground. Auzisem ce-i drept de Pink Floyd şi ascultasem, însă eram departe de a fi explorat întregul lor univers. Credeam de asemenea că ascult un rock mai bun decât alţii, dar nici eu nu aveam habar de prea multe pe atunci. Până când am descoperit aceeaşi casetă, tot piratată, la partenerul meu de viaţă, pe atunci doar coleg de serviciu. Comoara mea se afla deja într-o companie selectă: Anathema, Morbid Angel, Obituary, Megadeth, Judas Priest, Manowar, Nirvana sau Metallica. Plus Altar.

Mi-au plăcut multe dintre trupele aflate în acea cutie magică, însă în cazul „Wildhoney” a fost dragoste la prima vedere, sau mai bine zis la prima ascultare. Apoi a urmat o lungă perioadă de dependenţă. Mă culcam şi mă trezeam cu „Wildhoney”, o puteam asculta ore în şir fără să mă plictisesc, şi o făceam „again and again”.

În ceea ce priveşte titlul albumului, am pus de la început accentul mai mult pe „wild” decât pe „honey”, de aceea a avut pentru mine probabil o altă semnificaţie decât faptul că ar fi putut fi destinat unei categorii anume de ascultători. Altfel spus, simbolurile nu sunt întocmai ceea ce reprezintă.

Versurile m-au preocupat dintotdeauna şi, dincolo de trăirile personale ale autorului, am încercat să descifrez filosofii, principii, concepţii, noţiuni şi idei. Sau, ca să-i parafrazez pe cei de la Tiamat, „To search the answers to every «why»”. Iar cu fiecare piesă şi fiecare album am deschis tot mai multe porţi ale percepţiei.

„Wildhoney” m-a purtat de la bun început printr-o lume vizionară. Acesta nu e un album, e inspiraţie pură, mi-am spus încă de la prima ascultare. La mai bine de 20 de ani de atunci, poate scoate la iveală noi valenţe, semnifiacţii mai intense şi mai profunde, interpretări şi nuanţe infinite. Acest album poate fi ascultat şi totodată contemplat cu ochii minţii în deplinătatea lui nemărginită.

Dacă ar fi să existe un singur album al vieţii, atunci ar trebui să am ca pisicile vreo şapte, nouă vieţi sau chiar mai multe. Totuşi „Wildhoney” rămâne unul dintre albumele vieţii, poate aceasta, poate una anterioară, dar sigur al uneia dintre ele.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s