Cum m-a ridicat ca pe-un fulg Valor Kand (Christian Death)

IMG_0292

Întâlnirea cu Valor Kand face parte din seria interviurilor sperate, neprogramate, dar realizate în cele din urmă. Urma să mergem în Leipzig la Wave Gothic Treffen, acolo unde, printre altele avea să evolueze şi formaţia Christian Death. Este vorba despre un grup pe care nu-l poţi vedea chiar atât de des ca pe cele din Europa, de aceea ne doream să-i întâlnim pe americani şi să vorbim. Făcusem o documentare solidă, însă nu am reuşit să aranjăm acel interviu.

Am încercat la faţa locului să luăm legătura cu artiştii, însă nu puteam trece de bodyguarzi. Chiar şi când i-am rugat să transmită măcar un mesaj promoterului trupei, răspunsurile oamenilor de la pază au fost acelaşi: „Nu se poate”, „Nu puteţi trece”, „Nu aveţi voie” sau pur şi simplu „Ich verstehe nicht”.

IMG_0265

Am rămas cu foaia de întrebări în buzunar şi ca întotdeauna cu speranţa. Dar un show de bună calitate te face să uiţi de toate. Valor Kand şi colegii săi au susţinut un concert extraordinar, dar umbrit de o întâmplare nefericită. Un fan…atic a reuşit să sară gardul de protecţie, să ajungă pe scenă şi să-l lovească pe artist în plin spectacol. Un gest incalificabil, mai ales că solistul a fost atacat cu brutalitate prin spate, nici măcar nu a observat că vine cineva spre el. Contactul a fost atât de violent încât muzicianul a fost trântit la pământ, cu tot cu chitara la care cânta. După cum ne-a dezvăluit mai târziu, ar fi putut să-i răspundă cu aceeaşi monedă, însă s-a abţinut: avea lucruri mai importante de făcut, şi anume să-şi continue recitalul.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Cu toate acestea, după concert artistul a avut puterea să coboare în mijlocul publicului şi să dea mâna cu fanii săi. Într-o fracţiune de secundă, într-un vacarm de nedescris, printre admiratoare care îl înconjurau şi ţipau, l-am întrebat dacă ne poate acorda un interviu. Nu ştiu nici acum ce l-a determinat să întrebe: „Sunteţi din Italia?”. „Nu. Din România”. „Bine, aşteptaţi-mă aici”, a mai adăugat, după care a dispărut în culise. În timp ce instrumentele, aparatura şi recuzita erau strânse de pe scenă, nu putea să nu-mi treacă prin minte şi faptul că poate a uitat luându-se cu alte treburi, mai ales după peripeţiile din acea seară.

IMG_0252

Aşteptarea mi s-a părut interminabilă, timpul părea că se dilată, în timp ce publicul părăsise deja arena. Am mai avut parte de promisiuni care nu au fost onorate, însă nu şi de această dată. Valor Kand a apărut pentru discuţia promisă. Mai era însă o ultimă barieră: scena era foarte înaltă, noi ne aflam la baza acesteia şi nici o treaptă pe care să poţi urca. Atunci Valor a găsit soluţia: „Dă-mi mâna!”. În secunda următore m-a tras cu uşurinţa cu care ai ridica un fulg. Cu acelaşi procedeu şi la fel de simplu l-a ridicat şi pe soţul meu, care totuşi se află la o categorie superioară de greutate faţă de mine.

IMG_0293

Concepusem altfel structura interviului, însă aproape automat m-am trezit întrebându-l: „Eşti bine?”, „Te doare ceva?”, „E totul în regulă?”. „Sunt bine, doar mi-a murdărit un pic cămaşa de praf”, a glumit muzicianul, după care am început propriu-zis discuţia. Iar aceasta a fost una plină de substanţă, de la uzul şi abuzul de stupefiante la limite şi libertate, de la muzică la versuri, mai precis despre „sex, drugs and rock’n roll”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s