„Kreuzweg”: Patimile Mariei, provocate de religia dusă la extrem

Kreuzweg 1

Religia este unul dintre subiectele pe care societatea le consideră de obicei tabu, dat fiind că sunt aproape imposibil de abordat fără a leza sentimentele uneia sau alteia dintre părţi. Anna şi Dietrich Brügemann, scenariştii peliculei „Kreuzweg”, spun însă tocmai o astfel de poveste, desprinsă din sânul unei comunităţi religioase refractare la influenţele externe.

Maria, personajul principal, se confruntă nu numai cu problemele specifice adolescenţei, ci şi cu cele ale propriei familii – un frate cu dizabilităţi, o mamă severă şi un tată ce pare absent chiar şi când este de faţă. Dar mai presus de toate se află presiunea impusă de sistemul ultraconservator al grupării religioase din care face parte.

Pentru a nu se abate de la „calea către rai”, ea este nevoită să trăiască într-un „mediu aseptic” care îi face viaţa mai degrabă un iad: toate bucuriile vârstei îi sunt prezentate drept „tentaţii ale Satanei” – de la stilurile muzicale moderne şi până la simpla conversaţie cu un coleg de şcoală – şi, prin urmare, este obligată să le evite. În cele din urmă, Maria clachează şi alege ceea ce ea consideră a fi ultima şansă de a da un sens propriei existenţe: se sacrifică în speranţa că mezinul familiei se va vindeca.

„În multe şcoli din Germania am întâlnit cazuri similare cu al personajului principal”, a declarat Anna Brügemann la finalul filmului „Patimile Mariei” (titlul sub care este acesta difuzat în România). Proiecţia a deschis cea de-a noua ediţie a Zilelor Filmului German, eveniment care a avut loc în perioada 31 octombrie – 6 noiembrie la Cinema Studio din Capitală. Alături de interpreta rolului principal, Lea van Acken, coscenarista a răspuns întrebărilor venite din public. Şi nu au fost deloc puţine, dat fiind subiectul sensibil al peliculei amintite.

„Ideea s-a născut la o petrecere din cadrul Festivalului de Film de la Berlin”, a povestit Anna Brügemann, „iar Dietrich mi-a spus că vrea să facă un film despre o fată de 14 ani care provine dintr-o familie ultrareligioasă, cu o poveste narată în 14 cadre, iar titlul să fie «Kreuzweg». S-a întâmplat totul într-o seară, însă până ce pelicula a fost gata a durat cinci ani. Am făcut între timp şi alt film, cred că am început să scriem acest scenariu cândva prin 2010-2011, ne mai întâlneam, eu şi cu fratele meu, mai vorbeam despre temă, existau perioade de patru săptămâni, să zicem, în care nu se întâmpla nimic la scenariul respectiv, pentru că fie lucram la celălalt proiect, fie nu aveam timp să vorbim despre «Kreuzweg»”.

Una dintre curiozităţile publicului a fost dacă protagonistei i-a fost greu să intre în pielea personajului: „Sunt eu însămi catolică, însă bineînţeles, situaţia e complet diferită de cea a Mariei. Scenariul m-a ajutat foarte mult, am putut să o simt pe Maria, a fost ceva foarte tangibil. Bineînţeles, am şi citit despre acel tip de religiozitate, astfel că lucrurile au decurs cumva de la sine”.

„Interpretarea acestui rol nu cred că a lăsat urme concrete asupra mea, poate la scurt timp după încheierea filmărilor mai simţeam ceva din rol, dar nu pot spune că m-a influenţat foarte tare. Mai degrabă am dezvoltat un fel de toleranţă, am devenit mai deschisă faţă de alte religii, m-au interesat şi alte tipuri de credinţă”. Scena cea mai dificilă pentru Lea van Acken a fost cea în care Maria izbucneşte în lacrimi: „La filmare le-am spus tuturor să se comporte foarte urât cu mine, pentru că aşa o să-mi fie mai uşor să plâng”, a povestit tânăra actriţa.

Lea van Acken Kreuzweg

Şi totuşi, după cum a relatat Anna Brügemann, „în Germania majoritatea oamenilor trăiesc într-un fel de semireligiozitate, nu sunt foarte religioşi. În Bavaria în mod special există o mare parte a populaţiei care urmează aceste practici, mai ales în mediul rural”. Chiar dacă sunt rare, există şi cazuri care se apropie de cel al Mariei: „Eu însămi m-am mutat de foarte multe ori cu familia în diferite regiuni şi trebuie să spun că de fiecare dată la şcoală aveam în clasă un coleg care creştea într-o astfel de familie profund sau radical religioasă. Astfel de copii, presupun, niciodată nu sunt în atenţia autorităţilor, pentru că pur şi simplu la şcoală ei sunt consideraţi outsideri”, a mai spus coautoarea scenariului.

„Această grupare religioasă există în Germania, chiar a avut mai mult succes în ultimii ani, a construit mai multe biserici, pentru că ei au şi bani. Eu însă m-am preocupat de acest subiect în sine, bineînţeles, nu cred că există un caz de malnutriţie cum este cel prezentat în film”, a completat ea. Subiectul controversat abordat în „Kreuzweg” nu a lezat sensibilitatea potenţialilor spectatori până într-atât încât să pericliteze prezentarea sa în cinematografe: „La o săptămână după Zilele Filmului German la Bucureşti, pelicula va deschide evenimentul similar din Polonia, o ţară profund catolică, şi nici acolo nu au fost probleme. «Kreuzweg» a fost cumpărat de difuzori din foarte multe ţări şi nu am auzit de vreun astfel de caz”, s-a declarat Anna Brügemann mirată de întrebarea primită din public.

În schimb, a recunoscut că „finalul este unul abrupt”, însă exact aceasta a fost intenţia celor doi autori: „În film este vorba şi despre interiorizarea unei ideologii, despre ce se întâmplă când îţi asumi practic o ideologie. În viaţa reală nu vedem o reînviere imediată. Producţia are legătură şi cu întrebarea ce se întâmplă când nu ai libertatea de a gândi altfel. Am vrut să lăsăm spaţiu pentru trei interpretări posibile. Prima ar fi cea că frăţiorul este pur şi simplu traumatizat şi, brusc, în urma acelui şoc, începe să vorbească. O a doua interpretare ar fi că avem în faţă legenda unei sfinte, o legendă despre viaţa unei sfinte, pentru că Maria în film practic face «tot ceea ce trebuie» în acest sens. Şi a treia interpretare, sau a treia perspectivă, ar fi aceea a unei comedii”.

„Perspectiva din care privim noi lumea ne modifică viaţa: dacă privesc lucrurile ca om foarte credincios, atunci lucrurile se petrec ca atare. Dacă eu sunt psihoterapeut, atunci percep lucrurile într-un alt fel. Acest tip de gândire se regăseşte şi la mama Mariei: ea crede că tot ceea ce face este bine, pur şi simplu crede că muzica modernă este dăunătoare. Dacă eu aş crede, de exemplu, că apa minerală este dăunătoare, atunci ar trebui să nu le dau copiilor mei apă minerală. Cam asta este structura în gândire”, a mai precizat invitata.

Ultima scenă, în care colegul Mariei îi aduce un ultim omagiu, în timp ce mama, tatăl şi ceilalţi apropiaţi ai adolescentei lipsesc din cadru, a fost şi ea dezbătută în discuţia de la finalul vizionării: „Rudele fetei participă la înmormântare, însă ce am arătat în ultima scenă din film se referă la momentul imediat următor ceremoniei funerare. Băiatul nu a vrut probabil să asiste alături de ceilalţi, iar ceea ce am aflat şi noi în timpul filmărilor – lui Dietrich i s-a părut fenomenal – este că într-adevăr aşa se petrec lucrurile: este adus un excavator care astupă groapa”, a prezentat Anna Brügemann câteva detalii din culisele „Kreuzweg”.

Şi totuşi, ce mesaj are filmul? Sau are, într-adevăr, un mesaj? Curiozitatea publicului a rămas oarecum nesatisfăcută, deoarece coscenarista a ţinut să se conformeze dorinţei fratelui său: „Parcă îl văd pe Dietrich aici, lângă mine, spunând că nu face filme cu mesaj. Întotdeauna când încerc să deschid gura şi să mă gândesc la un răspuns în acest sens, el mi-o taie din scurt. Poate că un mesaj simplu ar fi că trebuie să-ţi iubeşti copiii şi să-i laşi să fie liberi, dar aceasta este doar o idee şi fratele meu nu trebuie să afle că am spus chestia asta. Ideea filmului este ce se întâmplă atunci când pui ideologia deasupra omului, pentru că asta se întâmplă foarte des în procesul educaţional”, a conchis coautoarea scenariului „Kreuzweg”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s