Parte de arte în Noaptea Institutelor Culturale

Seara, pe răcoare, bucureştenii au ieşit la plimbare. Şi la o porţie generoasă de cultură, oferită de cele 13 instituţii care au participat la manifestare. Programul Nopţii Institutelor Culturale, desfășurată vineri, 24 iunie, a inclus peste 50 de evenimente, plasate în cele opt puncte de atracție din Capitală. La proiectul derulat de clusterul EUNIC din România au luat parte British Council, Centrul Ceh, Centrul Cultural al Republicii Ungare, Forumul Cultural Austriac, Fundaţia Culturală Greacă, Institutul Goethe, Institutul Cervantes, Institutul Camões/Ambasada Portugaliei, Institutul Cultural Român, Institutul Francez, Institutul Italian de Cultură „Vito Grasso”, Institutul Polonez şi Delegaţia Wallonie-Bruxelles.

British Council a găzduit, printre altele, jocuri de societate, un concert de muzică elizabetană şi unul de muzică contemporană, precum şi o serie de documentare: „Soundtrack for a Revolution”, „Divorţ în stil iranian”, „Live Forever”, „Mendelssohn, the Nazis and Me” şi „Afghan Star”.
Institutul Cervantes şi Forumul Cultural Austriac şi-au unit forţele pentru a organiza o seară variată, care a cuprins lansarea cărţii „Iubirile croitoresei” de Maria Duenas, o lectură din opera lui Ernesto Sabato, o proiecţie de scurtmetraje şi filme experimentale contemporane sub genericul VISIONary, precum şi vizionarea a două pelicule spaniole – „Bienvenido Mister Marshall” şi „Paris-Tombuctu”. De asemenea, a avut loc fotoproiecţia „Zig-zag urban. De la Bucureşti la Bariloche” – itinerarii fotografice cu parfum hispanic de Carmen Acsinte şi Marius Radoi.
Centrul Ceh şi-a supus vizitatorii unei experimente audiovizuale, în Sala Mare. În Sala Mică au putut fi urmărite filmele „Castelul Misterios din Carpaţi” şi „Adela nu a servit încă cina”. În Grădina de beton, sub genericul NonComm, au fost difuzate spoturi sociale. Într-o manieră umoristică, ocazional șocantă, acestea atrag atenția asupra unor probleme actuale, precum distrugerea mediului înconjurător, violența domestică, rasismul sau siguranța la volan.
Institutul Italian de Cultură „Vito Grasso” a prezentat spectacolul de teatru interactiv „De la Goldoni la Goldoni”. Cum în Peninsulă gastronomia este o adevărată cultură, în pauza ce a urmat a avut loc o degustare de produse italiene. Pianistul Riccardo Arrighini (foto) a susţinut concertul „Vivaldi Jazz: Anotimpurile”, într-o sală arhiplină. Spectatorii au stat aşezaţi chiar şi pe scara interioară a Institutului şi au aplaudat frenetic la final. Filmul „La ceai cu Mussolini” al lui Franco Zeffirelli a încheiat seara culturală de la „Vito Grasso”.

La Institutul Francez, Noaptea Culturală a început… la ora 14.00, cu un Atelier de poveşti cu Alina Darian, în Salonul de Onoare. A urmat o serie de evenimente reunite sub titlul „Plaisir des mots – Plăcerea cuvintelor”. În anul centenarului Cioran, marele filosof care a marcat cultura franceză şi pe cea română deopotrivă a fost patronul spiritual al serii. „Apocalipsa după Cioran” a putut fi vizionată la cinematograful Elvira Popescu, iar Dan Perjovschi şi-a lansat catalogul „Cioran citit în stradă” la Cafeneaua Cărtureşti. Au urmat un moment de dans performance cu Andreea Novac şi prezentarea proiectului de signalistică realizat de Jean-Louis Frechin și Uros Petrevski – agenţia NoDesign din Paris. La cinematograful sus amintit au mai fost proiectate filmele „Belle de Jour” (cu Catherine Deneuve), „Lola” (cu Anouk Aimee), precum şi două serii de scurtmetraje. Au mai făcut parte din program instalaţia Micul Prinţ remix (Carmen Claudia Vidu) şi un concert de percuţie, care au putut fi urmărite pe toată durata nopţii. Toate manifestările au fost „stropite” cu cocktailuri special create pentru eveniment, dar şi „asezonate” cu produse tipic franţuzeşti. În parteneriat cu Institutul Francez, cei de la Goethe-Institut au organizat la Kulturhaus concertul duetului berlinez Stereo Total, alcătuit din Françoise Cactus şi Brezel Göring.
Centrul Cultural al Republicii Ungare şi Institutul Polonez au celebrat, la miezul nopţii, predarea de ştafetă la conducerea UE. Maghiarii au cedat preşedinţia Consiliului UE polonezilor, ocazie cu care cele două centre culturale au pus la cale un program comun în Noaptea Institutelor. Trioul Duecento Corde a susţinut un concert Liszt, ocazionat de aniversarea a 200 de ani de la naşterea marelui compozitor. Au fost vernisate două expoziţii: una de fotografie – „One Year Ago”, cu imagini realizate în workshop-ul de acum un an, cu ajutorul unor tehnici fotografice din secolul XIX, şi una de sculptură – „Dialogul generaţiilor”, cuprinzând creaţii ale studenţilor şi profesorilor de la Catedra de Sculptură a Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti. De asemenea, au mai avut loc o demonstraţie de costume, un concert de jazz cu Karolina Trybala Trio, precum şi o proiecţie de filme digitale prezentate la Kinofest. În curte a putut fi vizionat documentarul „Beats of Freedom – Strigătul libertăţii”. O experienţă inedită pentru vizitatori a fost demonstraţia făcută de DJ Bold şi DJ Mike. În cadrul Silent Disco, cei doi au performat simultan, iar publicul îl putea auzi în căşti pe unul sau pe celălalt, schimbând canalul după preferinţe.

Cea mai amplă gamă de manifestări a fost cea oferită de Institutul Cultural Român. Gazdelor li s-au alăturat Fundaţia Culturală Greacă, Institutul Camoes / Ambasada Portugaliei şi Delegaţia Wallonie-Bruxelles. Sala Mare a găzduit expoziţia foto „Olhares romenos sobre Lisboa”, precum şi o colecţie de volume ale autorilor portughezi, traduse în română. Un moment interesant l-a constituit jocul interactiv „Cum se pronunţă?”. Nume portugheze din diverse domenii au fost rostite de începători, iar cele mai bune pronunţii au fost răsplătite a portuguesa. Cultura lusitană, dar şi cea greacă, au putut fi gustate şi în curtea interioară, la figurat, dar şi la propriu. Lavrentia Karamaniola, Daniel Perdigaõ şi Dinu Flămând au citit din operele lui Nikos Kazantzakis şi Fernando Pessoa, în greacă, portugheză şi română. Aroma Greciei s-a făcut simţită la standul Tavernei Maria, care a oferit delicatese tipic mediteraneene. Cunoscutul cafegiu Gheorghe Florescu a adus alune şi migdale prăjite, cafea şi coniac armeneşti. Echipa Les Saveaurs d’Yveline a expus dulceţuri preparate după reţete naturale, fără conservanţi artificiali, din portocale, lămâi, clementine, migdale sau chimen. Cei care au vrut să le simtă gustul chiar la faţa locului le-au putut savura sub formă de umplutură la clătitele servite fierbinţi. Scriitori români precum Nora Iuga (foto), Sorin Despot, Doina Ioanid, Claudiu Komartin, Daniel Bănulescu, Teodor Dună, Octavian Soviany, Andra Rotaru şi Stoian G. Bogdan şi-au prezentat operele. Lecturile au alternat cu traduceri în spaniolă, poloneză, italiană, rusă, engleză etc., asigurate de bursieri ai Centrului Naţional al Cărţii.

Dintre „industriile” greceşti, cel puţin două nu vor da niciodată faliment: gastronomia şi muzica. Dacă în curte furnizorii de produse specifice le-au făcut celor prezenţi „poftă de Grecia” cu preparatele culinare şi vinurile care s-au terminat rapid, sonorităţile elene au răsunat în sala ICR. Formaţia vocal-instrumentală Anton Pann (foto) a prezentat un nou concert din seria „Când Bizanţul eram noi”. Aranjamentul orchestral şi conceptul spectacolului au fost realizate de dirijorul şi fondatorul grupului, Constantin Răileanu. Publicul care n-a mai avut loc pe scaune s-a aşezat greceşte, pe perne, în faţa scenei şi s-a bucurat de fiecare piesă prezentată de grupul amintit. De la ritmurile lui Zorba s-au trecut la alte sounduri, cu influenţe explozive de jazz. Duoul pop experimental Tangtype a oferit un program în care a inclus instrumente variate, încheind noaptea într-o atmosferă avangardistă.
Prin centrul Capitalei, bucureştenii s-au preumblat de la un institut la altul, cei mai mulţi aflând întâmplător de existenţa cursei speciale RATB pentru Noaptea Institutelor Culturale. Autobuzele astfel inscripţionate au circulat mai mult goale, deşi călătoria era gratuită. Traseul a legat Piaţa Presei Libere, Arcul de Triumf, Piaţa Charles de Gaulle, Piaţa Aviatorilor, Piaţa Romană, Bulevardul Dacia şi Piaţa Universităţii. O modalitate ecologică de a ajunge de la un institut la altul a fost pusă la dispoziţie de organizatori, în colaborare cu Asociaţia Green Revolution. Cele 60 de biciclete echipate nocturn au putut fi închiriate de la punctul special amenajat, din strada Arthur Verona.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s