„Geneza culturii şi artei”, prezentată de Constantin Bălăceanu-Stolnici

Joi, 23 iunie, Fundaţia Centrul Cultural ArtSociety a inaugurat un nou domeniu de activitate la Palatul Cesianu-Racoviţă. Este vorba despre Centrul de Conferinţe, o platformă de dialog între specialişti în domeniul artei, personalităţi culturale, iubitori de carte şi de artă. Dialogurile se desfăşoară lunar şi sunt organizate în patru module: Memorabilia, Istoria artei, Clubul presei de artă şi Cursuri de estetică şi istoria culturii, moderate de personalităţi ale culturii şi presei româneşti. Constantin Bălăceanu-Stolnici a deschis seria discuţiilor în cadrul modulului „Memorabilia”. Astfel, cei prezenţi au putut afla cum a avut loc, în viziunea sa, „Geneza culturii şi artei”.

Îmbrăcat într-un sacou alb, asortat la elegantul fotoliu, cu bastonul alături, dar şi cu laptopul pe masă, academicianul părea de-al casei… boiereşti, desprins parcă dintr-un tablou cu parfum de epocă. După ce le-a mulţumit celor prezenţi „pentru că au venit pe o căldură înspăimântătoare” să-l asculte, Constantin Bălăceanu-Stolnici a vorbit despre apariţia culturii, de la începuturi şi până în prezent, însoţindu-şi discursul cu o serie de imagini proiectate pe un ecran din spatele său.
„Care este diferenţa între omul contemporan şi cel primitiv? Din punct de vedere al construcţiei, nici una. Nu există diferenţe decât în amploarea culturii. Aveau ei poezie sau literatură? Nu putem cunoaşte, dar au rămas o mulţime de mituri”, a spus Bălăceanu-Stolnici. Academicianul a început de la… Adam şi Eva, mai precis de la primii hominizi de la care ne-au parvenit obiecte cu o posibilă semnificaţie culturală. Cel mai vechi dintre acestea este reprezentat de o piatră cu aspect antropomorf, datând de acum 3,5 milioane de ani, pe care specialiştii o consideră ca fiind o posibilă amuletă. Tot din perioada australopitecilor datează şi primele unelte.
De la aceştia, academicianul a trecut la următoarele stadii de evoluţie ale omului şi, simultan, ale culturii. Dacă Homo habilis a dezvoltat primele forme de tehnologie, Homo erectus s-a remarcat prin descoperirea focului. Cei din urmă au părăsit Africa, traversând nu numai Suezul şi Bosforul, ci au ajuns până în Indonezia, aventurându-se „spre un ţărm pe care nu-l puteau vedea”. Neaderthalienii s-au adaptat climatului rece şi sunt, conform ipotezei citate de Bălăceanu-Stolnici, primii care s-au îmbrăcat. Un mare pas înainte a fost înţelegerea existenţei morţii şi implicit dezvoltarea unui respect faţă de trupul răposatului, lucru demonstrat de mormintele găsite în La Chapelle-aux-Saints. O altă verigă amintită de academician este Homo sapiens idaltu, care a trăit acum aproape 160.000 de ani pe teritoriul actual al Etiopiei.

Dacă despre timpurile străvechi a vorbit Constantin Bălăceanu-Stolnici, despre arta românească din ultimele secole se va discuta în cel de-al doilea modul, care începe pe 28 iunie. Cursurile de Istoria Artei vor fi susţinute de Angelica Iacob, istoric de artă şi realizator de programe culturale. Cursurile vor avea loc în fiecare marţi, începând cu ora 19.00, primul dintre acestea parcurgând perioada „De la frescă la pictura de şevalet”.
Cel de-al treilea modul, Clubul presei de artă, este dedicat jurnaliştilor interesaţi să descopere secretele pieţei de artă. Prima manifestare, moderată de jurnalistul Marius Tiţa, va începe pe data de 29 iunie, la ora 17.00, sub genericul „A scrie despre artă vs. A scrie despre piața de artă”. Cel de-al patrulea modul va fi organizat de Fundaţia Calea Victoriei şi va cuprinde cursuri de estetică şi istoria culturii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s